Această statistică m-a făcut să emit următoarea afirmație, pe  Messages, către Adrian, co-host-ul meu la micON Podcast.

Dacă nu reprezinți un brand sau o companie și nu ești plătit ca să postezi pe social media sau într-un fel să ai un venit dintr-o asemenea activitate, înseamnă că nu apuci să trăiești. Ești mereu cu nasul în telefon ca să mai postezi ceva.

Nu mai vorbesc despre cei care doar consumă conținutul, unde situația este și mai gravă.

Este foarte simplă, dar mulți nu o înțeleg: dacă ești fericit/împlinit cu adevărat (sau, hai să spunem, măcar într-o anume măsură) nu trebuie și nu simți nevoia să arăți lumii asta. Pe de altă parte, dacă ești frustrat, simți nevoia să arăți lumii "că tu poți", vrei să te lauzi, că nu ești mai prejos. Știi că sunt oameni care cumpără lucruri pe care nu și le permit, doar ca să posteze pe social networks că le dețin?

Umila mea recomandare, cu tot respectul este că, mai bine în acel timp (pe care l-ai petrece ca să postezi pe social media că nu ești mai prejos decât o persoană sau alta) realizezi ceva util: un podcast, un video, scrii un software, citești o carte, petreci timp cu familia, poți studia și învăța ceva nou (nu neapărat în ordinea aceasta).

Ca să nu se lase mai prejos, Adrian, și-a luat rolul avocatului diavolului și mi-a spus, corect de altfel, că:

"sunt oameni care sunt mai fericiți când sunt în legătură cu alții, când postează și ei ceva... nu poți să le negi fericirea..."

De acord, parțial. Sau cum ar spune cineva: "ai dreptate, dar nu destulă". Aici nu este vorba despre fericire! Este bragging și nimeni care merită cu adevărat să arate ce poate nu arată ce poate. Nu văd pe mari personalități, care au realizat în viață ceva demn de menționat, postând aiurea pe social media. Cei care au realizat ceva important, cu excepția lui Elon Musk, care acum deține o rețea de socializare, nu postează aiurea în scopuri de bragging: uite ce avion personal am eu, ce pereche de pantofi mi-am cumpărat, ce birou frumos cu toate cele am, ce mașină conduc acum etc..

Ok, dar acum ce facem cu prietenii? Ei nu "trebuie" să vadă cu ce mă laud eu? Ei bine, nu! Dacă doresc să arăt familiei ce fac, avem un grup de  Messages, pe care trimitem ceea ce este interesant, pentru familie, de urmărit: când suntem în vacanță, când descoperim ceva interesant sau când dorim să recomandăm ceva. Din când în când le mai trimitem fotografii cu noi, la câte un eveniment. Majoritatea fotografiilor pe care le realizăm le păstrăm pentru noi, nu pentru followeri și nu pentru like-uri. Câtă nesiguranță în capabilitățile tale și câtă frustrare poți acumula pentru ca să trăiești din like-uri?

Cu prietenii procedăm altfel: în primul rând ne întâlnim față în față, cât de des reușim. Asta este socializare! Faptul că eu postez pe social networks ceva și 4 prieteni văd ce am postat și încă 144 de necunoscuți văd același lucru, nu ajută pe nimeni - nici pe mine, nici pe cei 148 care au văzut postarea mea.

Ca să arăt sau spun celor cărora le pasă sau pentru care contează ce fac eu, le arat și le povestesc. Daca vin prieteni la noi sau mergem noi la ei, ne întreabă: "ce mai faceți?". Noi le spunem și, dacă avem ceva de arătat, poze sau ceva, ne arătăm unii altora.

Nu arătăm tuturor necunoscuților fotografii cu noi, cu copiii noștri, cu animăluțele noastre. De ce am face asta?

Deci dacă ai petrece 29 de minute, timp de 7 zile pe săptămână (că doar nu iei zi liberă de la postatul pe social networks), timp de 30 de zile pe lună și nu o faci pentru un brand sau companie, care are ceva de câștigat din asta - brand awareness, de ce să pierzi peste 100 de ore pe lună pentru a te "da mare"? Nimănui nu îi pasă. Pardon, le pasă celor care sunt la fel de labili ca tine!

Nici nu are rost să mai vorbesc despre cei care doar "belesc" ochii la cele postate de ceilalți, care se încadrează în categoria, cu denumire mai... complexă: "uite mă ce are ală și de ce eu sunt atât de frustrat(ă)".

Spor la succes!